Binecuvantare celor ce vin! Bless those who are coming!

Cărţile pot fi găsite în Bucureşti la librăriile Eminescu, Sophia, Humanitas şi sunt difuzate în România de reţelele Supergraph, Librăriile Humanitas, Alfa şi Omega şi altele.
Din martie 2015 Arca Învierii își continuă activitatea în cadrul Editurii OPT.



Pliant editorial

Pliant editorial

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski

Prefaţă de Elena Dulgheru.
Anul apariţiei: 2004
Format: 14 x 20 cm., 96 de pagini.
Stare stoc: în curs de epuizare.
Preţul în librărie: 8,9 RON

Cartea cuprinde un interviu luat de criticul de film Elena Dulgheru în 2003 "celei mai documentate purtãtoare de cuvânt a regizorului", centrat în jurul a "trei generatii Tarkovski", fotografii de familie şi o suitã de povestiri autobiografice inedite ale Marinei Tarkovskaia.
Cuvântul de forţã al cãrţii este rostit de sora regizorului: «Povestea Cãlãuzei este "povestea" lui Hristos».

Fragmente se pot citi la: Traduceri si originale ED-De-vorba-cu-Marina-Tarkovskaia

Recenzii şi referinţe


  • De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski

Marina Tarkovskaia
titlu: De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski
autor: Elena Dulgheru
editura: Arca Învierii, 2004
număr de pagini: 96
Cartea Elenei este al doilea volum apărut în limba română despre celebrul regizor (după Andrei Tarkovski – Filmul ca rugăciune, al aceleiaşi autoare).
Sinopsis: Pe lângă interviul cu Marina Tarkovskaia, volumul mai cuprinde cinci povestiri din cartea acesteia, Cioburile oglinzii, în care „fenomenul Tarkovski” este urmărit pe parcursul a câtorva generaţii, poeziile lui Arseni Tarkovski din filmele fiului său (Oglinda, Călăuza, Nostalgia), articolul „Andrei, Cel Întâi-Chemat al artei a şaptea”, un tabel cronologic al vieţii şi o filmografie Andrei Tarkovski.

La peste 25 de ani de la moartea sa (în 1986), „mitul Tarkovski” e încă viu. Sora regizorului este acum un PR autorizat al acestui regizor nepereche. A călătorit în toată lumea cu filmele sale, a scris cărţi, a dat interviuri.
Îşi aminteşte – între altele – de mini-stagiunile dedicate lui Tarkovski în Germania (când entuziasmul receptării a topit proverbiala răceală a nemţilor) şi din Chile (unde organizatorii au pregătit o pancartă pe care au scris: TARKOVSKI TRĂIEŞTE!). A apărut însă şi o „ofensiva anti-Tarkovski” a criticilor de film din Rusia şi nu numai:
„Această tendinţă a culturii noastre, a literaturii, din muzica uşoară, din televiziune, din mass media, toată această avalanşă de vulgaritate şi de cinism prăbuşită peste noi nu poate să nu se răsfrângă şi asupra culturii majore, asupra filmului şi, în particular, asupra atitudinii faţă de Tarkovski”, comentează Marina Tarkovskaia.
„Oamenii de asfalt”, mai spune ea, „nu se pot apropia de un ideal spiritual, ca acela  al lui Andrei”.
Poate avea Tarkovski urmaşi spirituali în cinema? – îşi întreabă Elena Dulgheru  interlocutoarea. Modul de supravieţuire în lumea filmului – explică sora cineastului – este exacerbat mercantil:
„Timpurile de acum din Rusia şi din întreaga lume sunt dominate de bani, numai de bani.” Prin urmare, Tarkovski nu mai are urmaşi: „A fost Kaidanovski, care din nefericire a murit foarte devreme.” Ar mai fi, în cinematograful contemporan, Alexander Sokurov, însă „şi el îşi are calea lui proprie”.
Capitolul „Andrei Tarkovski – Cel Întăi Chemat al artei a şaptea” trece în revistă cugetările şi convingerile regizorului despre enorma responsabilitate a artistului şi „arta păcătoasă” – un „gând sacrileg” determinat de criza culturală a ultimului veac. Ultimul sfert de veac XX îi permite artistului să se poate dispensa de orice reper spiritual, să-şi privească talentul ca pe o proprietate a sa, să considere că talentul nu îl obligă la nimic.
De unde şi lipsa de spiritualitate din arta contemporană: „Arta – afirmă Tarkovski în celebrul său Cuvânt despre Apocalipsă, rostit de cineast cu doi ani înainte de a muri, în biserica londoneză St. James se transformă fie într-o căutare formală, fie într-un produs comercial, iar cinematograful se găseşte în punctul de vârf al acestei situaţii.”

Sursa: http://hyperliteratura.ro/de-vorba-cu-marina-tarkovskaia-sora-regizorului-andrei-tarkovski/

Citări:
http://radudumbrava.wordpress.com/2007/10/05/cazul-andrei-zvyagintsev-o-noua-aparitie-autentica-in-cinematografia-rusa/

Ghidul mănăstirilor din Basarabia


Autor: GHEORGHIŢĂ CIOCIOI
Conţine harta mănăstirilor Basarabiei.
Prefaţă de Gheorghiţă Ciocioi.
Anul apariţiei: 2004
Format A6, 80 de pagini.
Stare stoc: disponibil.
Preţul în librărie: 6 RON

Acatist închinat Icoanei Maicii Domnului “Sporirea Minţii”

Anul apariţiei: 2003
Format: A6. Număr de pagini: 32
Traducere din limba rusă şi Postfaţă de Elena Dulgheru.
Stoc: în curs de epuizare.

Preţul în librărie: 1,5 RON.

ICOANA MAICII DOMNULUI SPORIREA MINTII
Ziua prãznuirii: 15/28 august (stil nou)

Icoana a fost descoperitã în Rusia, în catedrala Schimbãrii la Faţã din oraşul Rîbinsk, gubernia Iaroslav. Oamenii se roagă la aceastã icoanã pentru luminarea minţii, pentru reuşitã şi spor la învãţãturã şi la examene. Pãrinţii care descoperã la copiii lor o slãbiciune a minţii în deprinderea ştiintei de carte şi a învãţãturii de credinţă aleargã la aceastã icoanã, pentru a se ruga Preasfintei Nãscãtoare şi dumnezeiescul sãu Fiu, ca izvoare de înţelepciune pentru sporirea minţii copiilor lor.


Textul complet al Acatistului: Traduceri si originale ED - Acatist-in-cinstea-icoanei

Tarkovski, Filmul ca rugăciune. Ediţia a II-a

Autor: Elena Dulgheru
Prefaţă la ediţia a II-a de Elena Dulgheru.
Anul aparitiei: 2002.
Format: 14 x 20 cm.
Stare stoc: disponibil.
...............................................
Cronici, referinţe, comentarii:
Valerian Sava, Filmul în trei proiecţii, România literară nr. 19/2002, http://www.romlit.ro/filmul_n_trei_proiecii
Magda Mihăilescu, Adevărul, 2002
Călin Stănculescu, România Liberă, 2002
Alex Leo Şerban, Un artist sovietic, Dilema, nr. 476/2002, http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=695FB729-6CB1-11D6-AD83-00C0DFF40141;
Alexandra Titu, Raţiunea mistică, an VII, nr.1-2/2001, an VIII, nr.1-2/2002, an IX, nr. 1-2/2003, Editura Sf. Gheorghe Vechi, 2003, p. 168, Traduceri si originale ED.

Marian Rădulescu, noiembrie 2007

Marian Rădulescu, 11 mai 2009,
Marian Rădulescu - Zona, spaţiu taboric, august 2007
Cinemaloghia, 3 martie 2008, Casa în filmele lui Andrei Tarkovski, http://cinemaloghia.blogspot.com/2008/03/casa-in-filmele-lui-andrei-tarkovski.html
Marian Rădulescu, 9 septembrie 2009, Cinetipar. Filme pe româneşte. Cărti, edituri, rafturi
Marian Rădulescu, septembrie 2009, Spre poetica sacrului la Andrei Tarkovski

Tarkovski. Filmul ca rugăciune. O poetică a sacrului în cinematograful lui Andrei Tarkovski

Autor: Elena Dulgheru
Anul aparitiei: 2001
Format: 14 x 20 cm., 267 pagini.
Prefata de Prof. Univ.Dr. Manuela Cernat.
Stare stoc: epuizat
"Faţã de nu puţinii exegeti ai dispãrutului cineast, Elena Dulgheru este prima şi, deocamdatã singura, care a avut intuiţia sã-i descifreze creaţia în cheie creştin-ortodoxã [...] Cu atât mai mare este meritul tinerei autoare a volumului de faţã. Ea propune cea mai adecvatã, mai profundã şi mai pertinentã interpretare a operei lui Andrei Tarkovski, pornind de la afirmaţia cineastului, pe care a şi ales-o ca motto: "Arta este o formã de rugãciune". Manuela Cernat

Fragmente din carte se pot citi la: Traduceri si originale ED-tarkovski-filmul-ca-rugaciune

Sfântul Serghie de Radonej, Teologul Sfintei Treimi


Autor: Înţeleptul Epifanie
Anul apariţiei: 2001.
Format: 14x20 cm., 185 de pagini.
Traducere din limba rusă, adaptare, postfaţă şi note de Elena Dulgheru.
Starea stocului: epuizat.

Mai multe fragmente din text la: Traduceri si originale ED - Sfantul Serghie de Radonej